încrețit definitie

încrețít s. n. adjectivîncrețit

încrețit a. fig. îngrijurat: fruntea tristă și ’ncrețită EM. adjectivîncrețit

ÎNCREȚÍT1 s. n. Încrețire. – V. încreți. adjectivîncrețit

ÎNCREȚÍT2, -Ă, încrețiți, -te, adj. Care are, care face etc. crețuri; cusut cu cute, cu încrețituri. ♦ (Despre piele, în special despre frunte, față) Zbârcit, ridat. – V. încreți. adjectivîncrețit

încrețí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încrețésc, imperf. 3 sg. încrețeá; conj. prez. 3 încrețeáscă verb tranzitivîncreți

încrețì v. 1. a face creț: a încreți fruntea, părul, rochea; 2. a se sbârci: se încreția carnea pe trup. verb tranzitivîncrețì

ÎNCREȚÍ, încrețesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A face crețuri. ♦ Tranz.A strânge pielea (frunții) astfel încât să formeze cute, zbârcituri. 2. Refl. Fig. (Despre pielea, carnea cuiva, p. ext. despre oameni) A se încrâncena, a se înfiora (din cauza groazei, spaimei etc.). 3. Tranz. A face părul creț; a ondula, acârlionța. ♦ Refl.(Despre păr) A deveni creț (în urma ondulării). – În + creț. verb tranzitivîncreți

încrețésc v. tr. Fac creț: a încreți fruntea, păru, pînza. Fig. A-ĭ încreți cuĭva carnea, a-l înfiora, a-l încrîncena. V. refl. Mă fac creț: bătrînilor li se încrețește fruntea de grijĭ. Fig. Mi se încrețise carnea de oroare, mă înfiorasem. V. chĭondorîș. verb tranzitivîncrețesc

a i se încrâncena / a i se încreți carnea pe trup expr. a avea frisoane, a se înfiora. verb tranzitivaiseîncrâncena

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiîncrețit

încrețit   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular încrețit încrețitul încreți încrețita
plural încrețiți încrețiții încrețite încrețitele
genitiv-dativ singular încrețit încrețitului încrețite încrețitei
plural încrețiți încrețiților încrețite încrețitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z