închiriat definitie

închiriá (a ~) (-ri-a) vb., ind. prez. 3 închiriáză, 1 pl. închiriém (-ri-em); conj. prez. 3 să închiriéze; ger. închiriínd (-ri-ind) verb tranzitivînchiria

închirià v. a da sau a lua cu chirie o casă, o trăsură, etc. verb tranzitivînchirià

ÎNCHIRIÁ, închiriez, vb. I. Tranz. A da sau a lua în folosință temporară un bun mobil sau imobil, în schimbul unei chirii. [Pr.: -ri-a] – Din [a da sau a lua] în chirie. verb tranzitivînchiria

închiriéz v. tr. Daŭ cu chirie: a închiria cuĭva o casă. Iaŭ cu chirie: a închiria de la cineva o casă. verb tranzitivînchiriez