închinătoare definitie

credit rapid online ifn

ÎNCHINĂTOÁRE, închinători, s. f. (Pop.) Faptul de a se închina (1). substantiv femininînchinătoare

închinătór s. m., pl. închinătóri substantiv masculin și femininînchinător

credit rapid online ifn

închinător m. 1. cel ce se închină: închinător de idoli; 2. fig. admirator: eu, umilit închinător al marelui nostru istoric OP. substantiv masculin și femininînchinător

ÎNCHINĂTÓR, -OÁRE, închinători, -oare, s. m. și f. Persoană care se roagă, se închină, își face semnul crucii; p. ext. credincios. ◊ (Înv.) Adorator, admirator. – Închina + suf. -ător. substantiv masculin și femininînchinător

închinătoáre s. f., g.-d. art. închinătoárei; pl. închinătoáre substantiv masculin și femininînchinătoare

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiînchinătoare

închinătoare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular închinătoare închinătoarea
plural închinători închinătorile
genitiv-dativ singular închinători închinătorii
plural închinători închinătorilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z