încetișór adv. Cam încet. invariabil încetișor
încetișór adv. invariabil încetișor
ÎNCETIȘÓR adv. Diminutiv al lui încet; încetinei (2). ♦ (Substantivat; în expr.) (A lua pe cineva sau a o lua) cu încetișorul = (a lua pe cineva sau a o lua) cu blândețe, cu tact, cu binișorul. – Încet + suf. -ișor. invariabil încetișor