încaier definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeîncaier
- Vezi aici mai multe rimeîncaier
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuîn
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuînc
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuer
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuier
ÎNCÁIER s. n. (Rar) Încăierare. – Postverbal al lui încăiera. substantiv neutruîncaier
încăierá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. încáier, 3 încáieră verb tranzitivîncăiera
încăierà v. 1. a se lua la bătaie, apu-cându-se de păr: era cât pe ce să se încaiere la bătaie CR.; 2. a începe lupta: oștile se încăierară. [Lit. a pune în caier (și cu sensul de «smoc de păr»): meta¬foră luată din tehnica țesutului]. verb tranzitivîncăierà
ÎNCĂIERÁ, încáier, vb. I. Refl. recipr. A se lua la bătaie, a începe o luptă; a se încăibăra. ♦ Tranz. (Rar) A ataca, a hărțui. – În + caier. verb tranzitivîncăiera
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiîncaier
| încaier | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | încaier | încaierul |
| plural | încaiere | încaierele | |
| genitiv-dativ | singular | încaier | încaierului |
| plural | încaiere | încaierelor | |