încăpățâna definitie

!încăpățâná (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se încăpățâneáză verbîncăpățâna

încăpățânà v. a vrea cu încăpățânare. verbîncăpățânà

ÎNCĂPĂȚÂNÁ, încăpățânez, vb. I. Refl. A stărui cu îndârjire într-o comportare voluntară, fără a ține seama de împrejurări; a se îndărătnici. ♦ (În sens favorabil) A se ambiționa într-o atitudine, pentru o idee etc. [Var.: (reg.) încăpăținá vb. I] – În + căpățână. verbîncăpățâna

încăpățînéz v. tr. (d. căpățînă). Fac încăpățînat. V. refl. Mă fac încăpățînat, nu cedez ideilor saŭ voințeĭ altuĭa. verbîncăpățînez

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiîncăpățâna

încăpățâna   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)încăpățâna încăpățânare încăpățânat încăpățânând singular plural
încăpățânând încăpățânați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) încăpățânez (să)încăpățânez încăpățânam încăpățânai încăpățânasem
a II-a (tu) încăpățânezi (să)încăpățânezi încăpățânai încăpățânași încăpățânaseși
a III-a (el, ea) încăpățânea (să)încăpățânai încăpățâna încăpățână încăpățânase
plural I (noi) încăpățânăm (să)încăpățânăm încăpățânam încăpățânarăm încăpățânaserăm
a II-a (voi) încăpățânați (să)încăpățânați încăpățânați încăpățânarăți încăpățânaserăți
a III-a (ei, ele) încăpățânea (să)încăpățâneze încăpățânau încăpățâna încăpățânaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z