reduceri si promotii 2018
Definitie înaugura - ce inseamna înaugura - Dex Online

înaugura definitie

ÎNAUGURÁ vb. I. v. inaugura. verb tranzitiv înaugura

INAUGURÁ, inaugurez, vb. I. Tranz. A începe în mod solemn activitatea unui așezămînt, a deschide (o expoziție, un local etc.). Se construiește solid, ca să aibă trăinicie și măreție. În două luni inaugurăm primul oraș muncitoresc. CĂLUGĂRU, O. P. 480. (Glumeț) Pentru satisfacerea acestei pasiuni, inaugurase ceaiurile dansante. C. PETRESCU, C. V. 177. ♦ A dezveli, a consacra un monument. – Pronunțat: -nau-. – Variantă: (învechit și popular) înaugurá (MACEDONSKI, O. IV 45) vb. I. verb tranzitiv inaugura

INAUGURÁ vb. I. tr. A începe, a deschide solemn activitatea unei instituții (o expoziție, un local etc.); a dezveli un monument. ♦ (Fig.) A începe, a deschide drum. [Pron. i-nau-, var. înaugura vb. I. / < fr. inaugurer, lat., it. inaugurare]. verb tranzitiv inaugura

!inaugurá (a ~) (i-nau-/in-au-) vb., ind. prez. 3 inaugureáză verb tranzitiv inaugura

inaugurà v. 1. a deschide, a începe solemn pentru întâia oară un edificiu, o statuă, un monument; 2. fig. a fi începutul unui lucru. verb tranzitiv inaugurà

INAUGURÁ, inaugurez, vb. I. Tranz. A deschide în mod solemn activitatea unui așezământ, a unei expoziții, a unui local etc.; p. gener. a marca începutul într-o activitate, într-un domeniu. ♦ Spec. A dezveli (în mod solemn) un monument. – Din fr. inaugurer, lat. inaugurare. verb tranzitiv inaugura

INAUGURÁ, inaugurez, vb. I. Tranz. A începe în mod solemn activitatea unui așezămînt, a deschide (o expoziție, un local etc.). Se construiește solid, ca să aibă trăinicie și măreție. În două luni inaugurăm primul oraș muncitoresc. CĂLUGĂRU, O. P. 480. (Glumeț) Pentru satisfacerea acestei pasiuni, inaugurase ceaiurile dansante. C. PETRESCU, C. V. 177. ♦ A dezveli, a consacra un monument. – Pronunțat: -nau-. – Variantă: (învechit și popular) înaugurá (MACEDONSKI, O. IV 45) vb. I. verb tranzitiv inaugura

*inauguréz v. tr. (lat. in-áuguro, -áre. V. augurez). Arăt prima oară publiculuĭ pintr´o [!] solemnitate un monument, un stabiliment, un bastiment ș. a. Fig. Încep un obiceĭ, o sistemă: a inaugura obiceĭu unor conferențe [!] anuale, (iron.) a inaugura o sistemă de persecuțiunĭ. verb tranzitiv inaugurez

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului înaugura

înaugura   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) înaugura înaugurare înaugurat înaugurând singular plural
înaugurând înaugurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) înaugurez (să) înaugurez înauguram înaugurai înaugurasem
a II-a (tu) înaugurezi (să) înaugurezi înaugurai înaugurași înauguraseși
a III-a (el, ea) înaugurea (să) înaugurai înaugura înaugură înaugurase
plural I (noi) înaugurăm (să) înaugurăm înauguram înaugurarăm înauguraserăm
a II-a (voi) înaugurați (să) înaugurați înaugurați înaugurarăți înauguraserăți
a III-a (ei, ele) înaugurea (să) înaugureze înaugurau înaugura înauguraseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z