reduceri si promotii 2018
Definitie înarmare - ce inseamna înarmare - Dex Online

înarmare definitie

!înarmáre (î-nar-/în-ar-) s. f., g.-d. art. înarmắrii; pl. înarmắri substantiv feminin înarmare

ÎNARMÁRE, înarmări, s. f. Acțiunea de a (se) înarma.V. înarma. substantiv feminin înarmare

arméz v. tr. (lat. armare). Daŭ arme, echipez cu arme. V. refl. Pun mîna pe arme, mă echipez cu ele. Fig. Mă întăresc, îmĭ fac curaj: a te arma cu răbdare. – Și înarmez. Vechĭ și întrazmez. verb tranzitiv armez

!înarmá (a ~) (î-nar-/în-ar-) vb., ind. prez. 3 înarmeáză verb tranzitiv înarma

înarmà v. 1. a îngriji cu arme; 2. a se pregăti de răsboiu; 3. a echipa o corabie; 4. a lua armele; 5. fig. a se întări, a se fortifica: a se înarma cu răbdare. verb tranzitiv înarmà

ÎNARMÁ, înarmez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) procura arme; a (se) pregăti pentru luptă prin înzestrare cu armament; a (se) întrarma, a (se) arma. ◊ Expr. (Refl.) A se înarma cu răbdare = a-și impune răbdare, a aștepta cu stăpânire de sine desfășurarea faptelor. – În + armă. verb tranzitiv înarma

înarméz, V. armez. verb tranzitiv înarmez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului înarmare

înarmare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular înarmare înarmarea
plural înarmări înarmările
genitiv-dativ singular înarmări înarmării
plural înarmări înarmărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z