înarma definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeînarma
- Vezi aici mai multe rimeînarma
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuîn
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuîna
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuma
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina curma
arméz v. tr. (lat. armare). Daŭ arme, echipez cu arme. V. refl. Pun mîna pe arme, mă echipez cu ele. Fig. Mă întăresc, îmĭ fac curaj: a te arma cu răbdare. – Și înarmez. Vechĭ și întrazmez. verb tranzitivarmez
!înarmá (a ~) (î-nar-/în-ar-) vb., ind. prez. 3 înarmeáză verb tranzitivînarma
înarmà v. 1. a îngriji cu arme; 2. a se pregăti de răsboiu; 3. a echipa o corabie; 4. a lua armele; 5. fig. a se întări, a se fortifica: a se înarma cu răbdare. verb tranzitivînarmà
ÎNARMÁ, înarmez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) procura arme; a (se) pregăti pentru luptă prin înzestrare cu armament; a (se) întrarma, a (se) arma. ◊ Expr. (Refl.) A se înarma cu răbdare = a-și impune răbdare, a aștepta cu stăpânire de sine desfășurarea faptelor. – În + armă. verb tranzitivînarma
înarméz, V. armez. verb tranzitivînarmez
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiînarma
| înarma | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)înarma | înarmare | înarmat | înarmând | singular | plural | ||
| înarmând | înarmați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | înarmez | (să)înarmez | înarmam | înarmai | înarmasem | |
| a II-a (tu) | înarmezi | (să)înarmezi | înarmai | înarmași | înarmaseși | ||
| a III-a (el, ea) | înarmează | (să)înarmai | înarma | înarmă | înarmase | ||
| plural | I (noi) | înarmăm | (să)înarmăm | înarmam | înarmarăm | înarmaserăm | |
| a II-a (voi) | înarmați | (să)înarmați | înarmați | înarmarăți | înarmaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | înarmează | (să)înarmeze | înarmau | înarmară | înarmaseră | ||