înapoia definitie

înapoià v. 1. a da înapoi, a restitui; 2. a rămânea înapoi, a întârzia; 3. refl. a veni înapoi, a se întoarce. invariabilînapoià

înapoĭéz v. tr. (d. înapoĭ). Restituĭ, daŭ înapoĭ ceĭa ce am luat. Rar. Scobor din rang. – Ca v. refl. cu înț. de „mă întorn” e un neol. de răŭ gust! invariabilînapoĭez

!înapóia¹ (î-na-/în-a-) prep. (~ lui) verb tranzitivînapoia

!înapoiá² (a ~) (î-na-/în-a-) vb., ind. prez. 3 înapoiáză, 1 pl. înapoiém; conj. prez. 3 să înapoiéze; ger. înapoínd verb tranzitivînapoia

înapoià v. 1. a da înapoi, a restitui; 2. a rămânea înapoi, a întârzia; 3. refl. a veni înapoi, a se întoarce. verb tranzitivînapoià

ÎNAPOIÁ², înapoiez, vb. I. 1. Tranz. A da înapoi; a restitui. ♦ Refl. A reveni, a se întoarce la locul de unde a plecat. 2. Refl. și intranz. Fig. (Înv.) A fi în declin, a regresa; a decădea. [Var.: (reg.) napoiá vb. I] – Din înapoi. verb tranzitivînapoia

ÎNAPÓIA¹ prep. (Construit cu gen.) În urma, îndărătul cuiva sau a ceva. – Din înapoi. verb tranzitivînapoia

înapoĭéz v. tr. (d. înapoĭ). Restituĭ, daŭ înapoĭ ceĭa ce am luat. Rar. Scobor din rang. – Ca v. refl. cu înț. de „mă întorn” e un neol. de răŭ gust! verb tranzitivînapoĭez

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiînapoia

înapoia		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a)înapoia	înapoiere	înapoiat	înapoind	singular	plural
		(a)înapoia	înapoiere	înapoiat	înapoind	înapoind	înapoiați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	înapoiez	(să)înapoiez	înapoiam	înapoiai	înapoiasem
	a II-a (tu)	înapoiezi	(să)înapoiezi	înapoiai	înapoiași	înapoiaseși
	a III-a (el, ea)	înapoiază	(să)înapoiai	înapoia	înapoie	înapoiase
plural	I (noi)	înapoiem	(să)înapoiem	înapoiam	înapoiarăm	înapoiaserăm
	a II-a (voi)	înapoiați	(să)înapoiați	înapoiați	înapoiarăți	înapoiaserăți
	a III-a (ei, ele)	înapoiază	(să)înapoieze	înapoiau	înapoiară	înapoiaseră

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z