ÎNADÍNSĂ adj. f. v. ÎNADINS. Cu un anumit scop, anume, intenționat. ◊ (Adjectival, neobișnuit) A fost din parte-i și o înadinsă cercare de a constrânge (ODOBESCU). [Formă gramaticală: (adjectival, f.) înadinsă. – Var.: într-adins adv.] – Din în + adins. [DLRM] substantiv feminin înadinsă
| înadinsă | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | înadinsă | înadinsa |
| plural | înadinse | înadinsele | |
| genitiv-dativ | singular | înadinse | înadinsei |
| plural | înadinse | înadinselor | |