în definitie

credit rapid online ifn

în prep.1. Indică locul sau spațiul în care se desfășoară o acțiune. – 2. Indică scopul sau finalitatea unei acțiuni. – 3. Indică intrumentul, materia sau modul. – 4. Indică o cauză. – 5. Indică timpul. – 6. Indică prețul și, în general, echivalența numerică. – Mr. (î)n, istr. (ă)n. Lat. in (Pușcariu 799; Candrea-Dens., 833; REW 4328; DAR), cf. it. in, prov., fr., cat., sp. en, port. em. Cf. Moser 427. – Comp. din, prep. (de la, indică originea, proveniența, sursa; indică materia, instrumentul, modul sau cauza; de la, indică timpul), de la de și în (înv. deîn, den); prin, prep. (indică spațiul parcurs; indică mijlocul, modul sau cauza), de la pre și în, sau din lat. per in (Candrea-Dens., 835), înv. pre în, pren. invariabilîn

în prep. invariabilîn

credit rapid online ifn

în- Prefix verbal, care adaugă noțiunii de bază o nuanță factitivă. Lat. in, cf. în. A intrat în rom. prin intermediul cuvintelor care aveau încă din lat. pref. in-, cf. împuta, începe, închide, etc.; a fost însă productiv în rom. întrucît servește pînă și la derivarea unor cuvinte care nu fac parte din fondul lat., cf. încîrliga, încorseta, încovriga, îndușmăni, însufleți etc. Este puțin probabil, prin urmare, ca la vb. de origine lat. să fie vorba de in- primitiv; verbigracia, a înăcri, considerat în general ca un der. din lat. *inacrire, poate fi privit, cu mai mari șanse de probabilitate ca der. de la acru, cu pref. rom. în-. Pentru acest comp., cf. Iordan, Compuse românești cu în-, BF, III, 1936, 57-116. Inde-, de la în și de, de folosește în puține expresii fixe (înde seară, noaptea; înde noi, între noi), cf. DAR, și îndemnînă (după ipoteza greșită a lui Crețu 336, inde- ar fi lat. ante; după Candrea-Dens., 854, din lat. inde). invariabilîn

în, prep. (lat. ĭn, it. eng. in, pv. fr. cat. sp. en, pg. em. V. întru). În ăuntru [!]: mă duc orĭ staŭ în casă, în oraș, în România, mĭ-a intrat un glonț în picĭor, mĭ-a venit o ideĭe în minte, în cap. În timp de: a construi o casă în treĭ lunĭ, într´o vară. Peste, după: într˝o oră mă întorn [!]. La: l-a lovit în cap, în picĭor. Pe: îmĭ pun pălăria în cap, haĭna în spinare, cizmele în picĭoare. Cu: a călca în picĭoare (cu picĭoarele). Între, pintre [!]: a rămînea [!] în străinĭ. A sta în picĭoare, a sta pe picĭoare, drept, nu șezînd. A sta în ușă, a sta pe prag, între ușorĭ. Doctor în filologie, student în matematică, doctor care știe filologia, student care învață matematica. A fi în floare, a fi înflorit, (fig.) a fi în timpu celeĭ maĭ marĭ strălucirĭ. A fi în rugăcĭune, a fi în timpu cînd îțĭ facĭ rugăcĭunea. A fi în armată, a fi militar. În cît, pînă cînd, de, că: a strigat așa de mult, în cît a răgușit; țipa în cît îțĭ lua auzu; era așa de furios, în cît nu maĭ vedea nimica. V. întru, cît, că. invariabilîn

în prep. exprimă: 1. interiorul: în cameră; fig. în minte; 2. diverse raporturi locale sau temporale, pe: stă în picioare; 3. peste: în trei zile. [Lat. IN]. invariabilîn

ÎN prep. 1. (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) Intră în casă. ♦ (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) Se suie în pom. ♦ (Indică obiectul de care atârnă ceva) Pune-ți haina în cuier. ♦ (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap. ♦ La, în dreptul. Haină roasă în coate. 2. (Indică timpul în care se petrece o acțiune) în iunie se coc cireșele. ♦ (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. Pleci de mâine în două zile. 3. (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri. 4. (Indică scopul) Se duce în pețit. 5. (Indică instrumentul, relația) S-au înțeles în scris. 6. (Indică o comparație) În formă de..., ca... Fumul se ridică în spirală. 7. Conform cu..., potrivit cu... Fiecare în legea lui. 8. (Introduce un complement indirect) Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.Lat. in. invariabilîn

2) î́nde sau în de prep. Vechĭ. Rar azĭ. Între: în de eĭ, în de sine (pl.). În: în de sine (în gîndu luĭ). În de alalt, între eĭ, unu pe altu. Spre: în de seară. – Și ande și aden (din a în de, a de în) corect scris a´nde, a den (ceĭa ce astăzĭ ar fi a din): ande voĭ, aden voĭ (între voĭ). invariabilînde

în cât prep. + pr./adj. pr. (~ suntem astăzi?, ~ timp ai scris?) invariabilîncât

*în jur loc. adv. invariabilînjur

în van loc. adv. invariabilînvan

latră’n-lună m. cel ce strigă în zadar (asemenea câinelui care latră la lună). invariabillatră

în dárn, V. darn. invariabilîndarn

îndátă adv. (în și dată). Pe dată, imediat. Îndată ce și (maĭ puțin bine) de îndată ce, imediat ce, cum: îndată ce l-a văzut (saŭ cum l-a văzut), l-a și prins. – Se poate scrie și în dată, ca pe dată. Fam. și pop. în data mare, foarte răpede [!]: a venit în data mare. invariabilîndată

în fáța loc. prep. (~ lui) invariabilînfața

în fáță loc. adv. invariabilînfață

*în fáță- loc. prep. (ĭ) invariabilînfață

în fíne loc. adv. invariabilînfine

*în júru- loc. prep. (ĭ) invariabilînjuru

*în lócu- loc. prep. (ĭ) invariabilînlocu

în úrma loc. prep. (~ lui, ~-i) invariabilînurma

*în úrmă- loc. prep. (ĭ) invariabilînurmă

în afára loc. prep. invariabilînafara

în afáră loc. adv. invariabilînafară

*în caz de loc. prep. invariabilîncazde

*în ciúda loc. prep. invariabilînciuda

*în jur de loc. adv. invariabilînjurde

*în júrul loc. prep. (~ lui) invariabilînjurul

în loc de loc. prep. invariabilînlocde

în loc să loc. conjcț. invariabilînlocsă

*în lócul prep. + subst. (~ acela) invariabilînlocul

în zadár loc. adv. invariabilînzadar

împușcă’n-lună m. tânăr desmetic și fără experiență. invariabilîmpușcă

în adevắr v. într-adevắr invariabilînadevăr

în cóntra (înv.) prep. invariabilîncontra

în curấnd loc. adv. invariabilîncurând

*în dréptu- loc. prep. (ĭ) invariabilîndreptu

în pofída loc. prep. invariabilînpofida

în schimb loc. adv. invariabilînschimb

în timp ce loc. conjcț. invariabilîntimpce

fáță-n fáță loc. adv. invariabilfațănfață

în afáră de loc. prep. invariabilînafarăde

*în dréptul loc. prep. (~ lui) invariabilîndreptul

în preájma loc. prep. (~ lui) invariabilînpreajma

în preájmă loc. adv. invariabilînpreajmă

*în preájmă- loc. prep. (ĭ) invariabilînpreajmă

*în schímbu- loc. prep. (ĭ) invariabilînschimbu

în sfârșít loc. adv. invariabilînsfârșit

în vréme ce loc. conjcț. invariabilînvremece

*în contínuu (-nu-u) prep. + adj. (~ progres) invariabilîncontinuu

în schímbul loc. prep. (~ lui) invariabilînschimbul

în definitív loc. adv. invariabilîndefinitiv

in- Pref. lat. care servește pentru a da anumitor cuvinte o valoare contrarie sau negativă, indicînd lipsa ori absența. Lat. in-. Apare numai în cuvinte neol., introduse în principal prin filieră fr., ca inaccesibil față de accesibil, inconsistență față de consistență, intolerant față de tolerant. substantiv neutruin

in s. n. – Plantă erbacee textilă (Linum usitatissimum). – Mr., megl., istr. l’in. Lat. lῑnum (Pușcariu 798; Candrea-Dens., 830; REW 5073; DAR), cf. alb. lji (Philippide, II, 646), it., sp. lino, prov., fr. lin, cat. lli, port. linho.Der. inar, s. m. (persoană care cultivă sau vinde in), cu suf. de agent -ar (după Candrea-Dens., 831 și DAR, direct din lat. linarius); inărie, s. f. (teren cultivat cu in); inărică, s. f. (nume de plante, Linaria vulgaris, Najas minor); inăriță, s. f. (plantă asemănătoare cu inul; nume de păsări cîntătoare, Serinus hortulanus, Fringilla linaria); inișor, s. m. (plantă, inăriță); iniță, s. f. (tesovină din semințe de in; plantă, Cuscuta europaea); ineață, s. f. (in sălbatic, Linum perenne); inuță, s. f. (plantă, Anagallis arvensis); iniște, s. f. (teren cultivat cu in). substantiv neutruin

in s. invar. (tox.) instrumentarul necesar inhalării cocainei, compus dintr-un pai de plastic și de o oglinjoară. substantiv neutruin

1) in m. ca plantă și n. ca substanță (lat. linum, it. sp. lino, pv. fr. lin, cat. lhi, pg. linho. V. ie 1). O plantă textilă și oleaginoasă maĭ prețioasă de cît [!] cînepa (linum usitatissimum): pînză de in. – Din semințele luĭ se scoate un uleĭ sicativ întrebuințat în pictură; în medicină se întrebuințează semințele luĭ ca laxativ ușor, în infuziune ca diuretic, în decocțiune la spălăturĭ și băĭ potolitoare. Din făina de semințe de in se fac cataplazme [!] emoliente. Pînza numită olandă se face tot din in. substantiv neutruin

in1 (plantă) s. m. substantiv neutruin

in2 (lan, fir, pânză) s. n., pl. ínuri substantiv neutruin

2) *in-, pref. lat. care corespunde cu rom. ne 2, ca lat. in-tactus, rom. ne-atins. Înainte de r și l, se preface în ir, il și apoĭ, după pronunțarea rom., se reduce la un simplu i, ca ireal, ilegal. substantiv neutruin

in m. 1. plantă textilă ale cării semințe servă la facerea unui uleiu secativ și din a cării scoarță se fabrică fire pentru pânzeturi și stofe (Linum usitatissimum): din semințele de in țăranul face cataplasme pentru coacerea umflăturilor, iar cu uleiul de in vindecă arsurile: din in se toarce și se țese pânza; 2. pânză de in. [Lat. LINUM]. substantiv neutruin

IN1- Element de compunere cu sens negativ și privativ, formând substantive, adjective, verbe. [Var.: im2] – Din fr., lat. in-. substantiv neutruin

IN2 (1) s. m., (2) inuri, s. n. 1. S. m. Plantă erbacee textilă și oleaginoasă, cu tulpina subțire, ramificată în partea superioară, fibroasă, cu frunze mici, înguste și cu flori albastre sau albe, care are numeroase utilizări (Linum usitatissimum); p. restr. sămânța acestei plante. ◊ In galben = plantă erbacee cu flori galbene (Linum flavum). 2. S. n. Fir obținut prin prelucrarea inului2 (1); p. ext. pânză făcută din aceste fire. lat. linum. substantiv neutruin

IN s. n. 1. Plantă textilă și oleaginoasă cu tulpina fibroasă, ramificată, cu frunze înguste și mici, cu flori albastre sau albe (Linum usitatissimum). Inul se seamănă mai ales... pentru sămînța lui, din care se scoate uleiul. PAMFILE, A. R. 165. Tortul... se face... din in sau cînepă. DRĂGHICI, R. 77. Părul ei: mătasă moale, Ca și inul cînd înfloare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 35. ♦ Sămînța acestei plante. Ulei de in. 2. Fir obținut prin prelucrarea plantei descrise mai sus; p. ext. pînză făcută din aceste fire. O masă simplă, acoperită cu o pînză albă de in bătînd ușor în galben. STANCU, U.R.S.S. 40. Nu sîntem bune decît a toarce la in. NEGRUZZI, S. III 95. Nevastă cu brîu de in. HODOȘ, P. P. 62. substantiv neutruin

IN VÍVO loc.adv. (Despre felul experimentării unui proces biologic) În organismul viu. [< lat. in vivo]. substantiv neutruinvivo

IN VÍTRO loc.adv. (Despre felul experimentării unui proces biologic) În afara organismului. [< lat. in vitro]. substantiv neutruinvitro

in-folio n. 1. formatul uneicărți a cării foaie de tipar e îndoită în două și face patru pagini; 2. carte cu acest format. substantiv neutruinfolio

in-gálben (plantă) s. m. substantiv neutruingalben

in gálben (in îngălbenit) s. m. + adj. substantiv neutruingalben

*in quárto, cuv. latine care se pronunță in cŭarto și înseamnă „în patru” și se întrebuințează cînd e vorba de coală tipărită și îndoită așa în cît [!] să formeze 4 foĭ saŭ 8 paginĭ. substantiv neutruinquarto

*in octávo, cuv. latine care înseamnă „în opt” și care se întrebuințează cînd e vorba de o coală tipărită și îndoită așa în cît [!] să formeze 8 foĭ saŭ 16 paginĭ. substantiv neutruinoctavo

in-octávo1 (lat.) adj. invar.; abr. in 8ô substantiv neutruinoctavo

in-octavo a. carte ale carii coli sunt îndoite în opt și formează 16 pagini. substantiv neutruinoctavo

in-quarto n. carte ale cării coli sunt îndoite în 4 file și formează 8 pagini. substantiv neutruinquarto

DRIVE-IN, drive-in, adj. invar., s. n. (Cinematograf, bar etc.) în aer liber unde se poate intra cu mașina. [Pr.: dráĭvin] – Cuv. engl. substantiv neutrudrive-in

IN-FÓLIO adj. invar. (Despre formatul unei cărți) În care coala de hîrtie este îndoită în două, formînd patru pagini; (despre cărți) care are acest format. Găsim vreo 80 manuscripte slavone... scrise cu litere capitale și minuscule, de formatele in-folio. ODOBESCU, S. I 343. substantiv neutruin-folio

IN EXTÉNSO loc.adv. Pe larg; în întregime. [< lat. in extenso]. substantiv neutruinextenso

*in córpore loc. adv. latină care înseamnă „în corp, toțĭ la un loc”: a pleca in corpore. substantiv neutruincorpore

in córpore (lat.) loc. adv. substantiv neutruincorpore

in exténso (lat.) loc. adv. substantiv neutruinextenso

in-corpore adv. cu toții la un loc. substantiv neutruincorpore

in-extenso adv. pe larg, în întregime: Monitorul oficial reproduce in-extenso desbaterile Corpurilor legiuitoare. substantiv neutruinextenso

*in-octávo2 (lat.) s. n., art. in-octávoul; pl. in-octávouri; abr. in 8° substantiv neutruin-octavo

IN-CVÁRTO adj. invar. (Despre formatul unei cărți) În care coala de hîrtie e îndoită în patru, formînd 8 pagini; (despre cărți) care are acest format. Un volum in-cvarto. Scris și: in quarto. substantiv neutruin-cvarto

IN-OCTÁVO adj. invar. (Despre formatul unei cărți) În care coala de hîrtie tipografică e îndoită în opt, formînd 16 pagini; (despre cărți) care are acest format. Un volum in-octavo. ◊ (Substantivat, rar) Un in-octavo. substantiv neutruin-octavo

IN EXTRÉMIS loc.adv. În ultimă instanță. ♦ Pe patul de moarte, când omul trage să moară. [< lat. in extremis]. substantiv neutruinextremis

IN MEMORIAM loc.adv. În memoria, în amintirea (unei personalități, a unui eveniment important). [< lat. in memoriam]. substantiv neutruinmemoriam

in extrémis (lat.) loc. adv. substantiv neutruinextremis

in-extremis adv. când omul trage să moară: testament făcut in extremis. substantiv neutruinextremis

RESTITUTIO IN INTEGRUM loc. s. f. 1. (Jur.) Formulă juridică prin care o persoană e repusă în totalitatea drepturilor. 2. Reparare totală a unor prejudicii materiale sau morale aduse cuiva. [Pr.: -ti-o-] – Loc. lat. substantiv neutrurestitutioinintegrum

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiîn

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z