reduceri si promotii 2018
Definitie împuternici - ce inseamna împuternici - Dex Online

împuternici definitie

împuternicí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împuternicésc, imperf. 3 sg. împuterniceá; conj. prez. 3 împuterniceáscă verb tranzitiv împuternici

împuternicì v. 1. a prinde puteri, a întări; 2. a da puteri depline. verb tranzitiv împuternicì

ÎMPUTERNICÍ, împuternicesc, vb. IV. Tranz. 1. A da cuiva puterea de a face ceva. ♦ (Jur.) A da mandat, a autoriza. 2. Tranz. și refl. (înv. și pop.) A da sau a prinde putere, a(-și) reface forțele, a (se) face mai puternic; a (se) întări. – În + puternic. verb tranzitiv împuternici

împuternicésc v. tr. Autorizez, daŭ puterĭ depline. V. refl. Rar. Mă întăresc, prind putere. verb tranzitiv împuternicesc

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului împuternici

împuternici   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) împuternici împuternicire împuternicit împuternicind singular plural
împuternicind împuterniciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) împuternicesc (să) împuternicesc împuterniceam împuternicii împuternicisem
a II-a (tu) împuternicești (să) împuternicești împuterniceai împuterniciși împuterniciseși
a III-a (el, ea) împuternicește (să) împuterniceai împuternicea împuternici împuternicise
plural I (noi) împuternicim (să) împuternicim împuterniceam împuternicirăm împuterniciserăm
a II-a (voi) împuterniciți (să) împuterniciți împuterniceați împuternicirăți împuterniciserăți
a III-a (ei, ele) împuternicesc (să) împuternicească împuterniceau împuternici împuterniciseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z