împupire definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeîmpupire
- Vezi aici mai multe rimeîmpupire
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuîm
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuîmp
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cure
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuire
împupí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împupésc, imperf. 3 sg. împupeá; conj. prez. 3 să împupeáscă verbîmpupi
ÎMPUPÍ, împupesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A îmboboci; a înmuguri. – În + pup1. Cf. sb. p u p i t i „a îmboboci”. verbîmpupi
împupésc v. intr. (d. pup 1). Ban. Trans. Îmbobocesc, înmuguresc: cu diamant împupite (ArhO. 1924, Ian. 29), răchită împupită (Șez. 36, 8). verbîmpupesc
îmbobocésc v. intr. Scot bobocĭ, vorbind de plante: criniĭ aŭ îmbobocit. – În Ban. împupésc. verbîmbobocesc
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiîmpupire
| împupire | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | împupire | împupirea |
| plural | împupiri | împupirile | |
| genitiv-dativ | singular | împupiri | împupirii |
| plural | împupiri | împupirilor | |