împunsătură definitie

credit rapid online ifn

împunsătúră f., pl. ĭ. Rezultatu împungeriĭ: pe corpu luĭ eraŭ doŭă împunsăturĭ de sabie. Fig. Pișcătură, atac cu vorba: împunsăturile ziarelor. – Vechĭ și (îm)punsură și (îm)puntură. substantiv femininîmpunsătură

împunsătúră s. f., g.-d. art. împunsătúrii; pl. împunsătúri substantiv femininîmpunsătură

credit rapid online ifn

împunsătură f. 1. efectul împungerii: îmboldire; 2. fig. vorbă isteață plină de vioiciune. substantiv femininîmpunsătură

ÎMPUNSĂTÚRĂ, împunsături, s. f. 1. Împungere cu acul, la cusături; p. ext. locul unde a pătruns acul (sau vârful ascuțit al altui obiect). ♦ înțepătură (1). Degete pline de împunsături. 2. Fig. Înțepătură (2). – Împuns (part. lui împunge) + suf. -ătură. substantiv femininîmpunsătură

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiîmpunsătură

împunsătură   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular împunsătu împunsătura
plural împunsături împunsăturile
genitiv-dativ singular împunsături împunsăturii
plural împunsături împunsăturilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z