împrohodít, -ă, adj. – Sens aluziv de „legat de cineva până la moarte„: „Vreu-ai să mă vezi la voi / Împrohodită-napoi / Și dacă n-oi aduce boi, / Numa ochii mei cei doi” (Calendar 1980: 100). – Îm- + prohodi „a face slujba morților” + -it. temporarîmprohodit