!împrimăvărá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se împrimăvăreáză verbîmprimăvăra
împrimăvărà v. a se face primăvară. verbîmprimăvărà
ÎMPRIMĂVĂRÁ, pers. 3 împrimăvărează, vb. I. Refl. impers. A se face primăvară. – În + primăvară. verbîmprimăvăra
împrimăvăréz, V. desprimăvărez. verbîmprimăvărez
împrimăvărare | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | împrimăvărare | împrimăvărarea |
plural | împrimăvărări | împrimăvărările | |
genitiv-dativ | singular | împrimăvărări | împrimăvărării |
plural | împrimăvărări | împrimăvărărilor |