împricinat definitie

împricinát, -ă adj. și s. Care are o pricină [!], un proces: advocatu l-a apărat pe împricinat. – Și pricinaș, maĭ vechĭ și împricinaș. adjectivîmpricinat

împricinát adj. m., s. m., pl. împricináți; adj. f., s. f. împricinátă, pl. împricináte adjectivîmpricinat

împricinat m. acuzat, prevenit: halal de bieții împricinați! AL. [V. pricină]. adjectivîmpricinat

ÎMPRICINÁT, -Ă, împricinați, -te, adj., s. m. și f. (Om) care este implicat, acuzat într-un proces; (om) care este parte într-un proces. – V. împricina. adjectivîmpricinat

!împriciná (a se ~) (pop.) vb. refl., ind. prez. 3 se împricineáză verbîmpricina

ÎMPRICINÁ, împricinez, vb. I. Refl. recipr. (Pop.) A găsi pricină de judecată (cu cineva); a se judeca cu cineva. – În + pricină. verbîmpricina

împricinéz (mă) v. refl. Intru în pricină, mă cert. verbîmpricinez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiîmpricinat

împricinat		masculin		feminin
împricinat		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	împricinat	împricinatul	împricinată	împricinata
nominativ-acuzativ	plural	împricinați	împricinații	împricinate	împricinatele
genitiv-dativ	singular	împricinat	împricinatului	împricinate	împricinatei
genitiv-dativ	plural	împricinați	împricinaților	împricinate	împricinatelor

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z