împricinare definitie
- Vezi aici mai multe rimeîmpricinare
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuîm
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuîmp
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cure
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuare
!împriciná (a se ~) (pop.) vb. refl., ind. prez. 3 se împricineáză verbîmpricina
ÎMPRICINÁ, împricinez, vb. I. Refl. recipr. (Pop.) A găsi pricină de judecată (cu cineva); a se judeca cu cineva. – În + pricină. verbîmpricina
împricinéz (mă) v. refl. Intru în pricină, mă cert. verbîmpricinez
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiîmpricinare
| împricinare | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | împricinare | împricinarea |
| plural | împricinări | împricinările | |
| genitiv-dativ | singular | împricinări | împricinării |
| plural | împricinări | împricinărilor | |