împotriveálă (-po-tri-) s. f., g.-d. art. împotrivélii; pl. împotrivéli substantiv femininîmpotriveală
ÎMPOTRIVEÁLĂ, împotriveli, s. f. (Rar) Faptul de a se împotrivi; împotrivire, opoziție, rezistență. – Împotrivi + suf. -eală. substantiv femininîmpotriveală
împotriveală | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | împotriveală | împotriveala |
plural | împotriveli | împotrivelile | |
genitiv-dativ | singular | împotriveli | împotrivelii |
plural | împotriveli | împotrivelilor |