reduceri si promotii 2018
Definitie împerechere - ce inseamna împerechere - Dex Online

împerechere definitie

împărechére f. Acțiunea de a se împărechea. Fig. Vechĭ. Dezbinare, rivalitate. substantiv feminin împărechere

împerechére s. f., g.-d. art. împerechérii; pl. împerechéri substantiv feminin împerechere

ÎMPERECHÉRE, împerecheri, s. f. Acțiunea de a (se) împerechea și rezultatul ei. [Var.: (reg.) împărechére s. f.] – V. împerechea. substantiv feminin împerechere

împerechiere f. 1. acțiunea de a (se) împerechia; 2. fig. neînțelegere. substantiv feminin împerechiere

împărechéz, a -cheá (est) și împe-, a -chĭá (vest) v. tr. (d. păreche [!]). Fac păreche, unesc cîte doĭ. V. refl. Fig. Vechĭ. Fac partid, mă dezbin, mă învrăjbesc: boĭeriĭ se împărecheară. verb tranzitiv împărechez

împerechéz, V. împărechez. verb tranzitiv împerechez

împerecheá (a ~) vb., ind. prez. 3 împerecheáză, 1 pl. împerechém; conj. prez. 3 împerechéze; ger. împerechínd verb tranzitiv împerechea

împerecheà v. 1. a împreuna perechi, perechi; 2. fig. a învrăjbi. verb tranzitiv împerecheà

ÎMPERECHEÁ, împerechez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) uni pentru a forma o pereche; a (se) asocia. 2. Tranz. A potrivi perechile de animale în vederea montei. ♦ Refl. recipr. A săvârși actul sexual; a se împreuna. [Var.: (reg.) împărecheá vb. I] – În + pereche. verb tranzitiv împerechea

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului împerechere

împerechere   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular împerechere împerecherea
plural împerecheri împerecherile
genitiv-dativ singular împerecheri împerecherii
plural împerecheri împerecherilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z