împerechea definitie

împărechéz, a -cheá (est) și împe-, a -chĭá (vest) v. tr. (d. păreche [!]). Fac păreche, unesc cîte doĭ. V. refl. Fig. Vechĭ. Fac partid, mă dezbin, mă învrăjbesc: boĭeriĭ se împărecheară. verb tranzitivîmpărechez

împerechéz, V. împărechez. verb tranzitivîmperechez

împerecheá (a ~) vb., ind. prez. 3 împerecheáză, 1 pl. împerechém; conj. prez. 3 să împerechéze; ger. împerechínd verb tranzitivîmperechea

împerecheà v. 1. a împreuna perechi, perechi; 2. fig. a învrăjbi. verb tranzitivîmperecheà

ÎMPERECHEÁ, împerechez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) uni pentru a forma o pereche; a (se) asocia. 2. Tranz. A potrivi perechile de animale în vederea montei. ♦ Refl. recipr. A săvârși actul sexual; a se împreuna. [Var.: (reg.) împărecheá vb. I] – În + pereche. verb tranzitivîmperechea

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiîmperechea

împerechea		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a)împerechea	împerechere	împerecheat	împerechind	singular	plural
		(a)împerechea	împerechere	împerecheat	împerechind	împerechind	împerecheați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	împerechez	(să)împerechez	împerecheam	împerecheai	împerecheasem
	a II-a (tu)	împerechezi	(să)împerechezi	împerecheai	împerecheași	împerecheaseși
	a III-a (el, ea)	împerechează	(să)împerecheai	împerechea	împereche	împerechease
plural	I (noi)	împerechem	(să)împerechem	împerecheam	împerechearăm	împerecheaserăm
	a II-a (voi)	împerecheați	(să)împerecheați	împerecheați	împerechearăți	împerecheaserăți
	a III-a (ei, ele)	împerechează	(să)împerecheze	împerecheau	împerecheară	împerecheaseră

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z