împelițare definitie
- Vezi aici mai multe sinonime împelițare
- Vezi aici mai multe rime împelițare
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu îm
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu împ
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu re
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu are
!împelițá (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 3 se împelițeáză verbîmpelița
împelițà v. a se incarna: o să te impelițezi... în chip de om muritor CAR. [V. pielițà]. verbîmpelițà
ÎMPELIȚÁ vb. I. v. împielița. verbîmpelița
împelițát, -ă adj. (d. peliță, pele [!]). Încornat, el însușĭ: drac împelițat. S. m. Împelițatu, dracu. – Și ca v. refl.: să te împelițezĭ în chip de om muritor (Car. VR. 1909, 11, 209), să-țĭ ĭeĭ chip de om, vorbind de un drac. verbîmpelițat
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiîmpelițare
| împelițare | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | împelițare | împelițarea |
| plural | împelițări | împelițările | |
| genitiv-dativ | singular | împelițări | împelițării |
| plural | împelițări | împelițărilor | |