împătimi definitie

credit rapid online ifn

împătimí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împătimésc, imperf. 3 sg. împătimeá; conj. prez. 3 împătimeáscă verb tranzitivîmpătimi

ÎMPĂTIMÍ, împătimesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face pe cineva să sufere, a provoca cuiva dureri. [Var.: împătimá vb. I] – În + patimă. verb tranzitivîmpătimi

credit rapid online ifn

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiîmpătimi

împătimi   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)împătimi împătimire împătimit împătimind singular plural
împătimind împătimiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) împătimesc (să)împătimesc împătimeam împătimii împătimisem
a II-a (tu) împătimești (să)împătimești împătimeai împătimiși împătimiseși
a III-a (el, ea) împătimește (să)împătimeai împătimea împătimi împătimise
plural I (noi) împătimim (să)împătimim împătimeam împătimirăm împătimiserăm
a II-a (voi) împătimiți (să)împătimiți împătimeați împătimirăți împătimiserăți
a III-a (ei, ele) împătimesc (să)împătimească împătimeau împătimi împătimiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z