împărechéz, a -cheá (est) și împe-, a -chĭá (vest) v. tr. (d. păreche [!]). Fac păreche, unesc cîte doĭ. V. refl. Fig. Vechĭ. Fac partid, mă dezbin, mă învrăjbesc: boĭeriĭ se împărecheară. verb tranzitivîmpărechez
| împărecheat | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | împărecheat | împărecheatul | împărecheată | împărecheata |
| plural | împărecheați | împărecheații | împărecheate | împărecheatele | |
| genitiv-dativ | singular | împărecheat | împărecheatului | împărecheate | împărecheatei |
| plural | împărecheați | împărecheaților | împărecheate | împărecheatelor | |