reduceri si promotii 2018
Definitie împărare - ce inseamna împărare - Dex Online

împărare definitie

ÎMPĂRÁ, împăréz, vb. I. Tranz. (Înv.) 1. A pune în țeapă. 2. A aduce ceva la cunoștința tuturor printr-un semn înfipt în vârful unui proțap. – Lat. impalare (< palare). verb tranzitiv împăra

împăréz v. tr. (d. par 1). Vechĭ. Pun în par, străpung cu paru: bou a căzut într´un par și s´a împărat. Vestesc (punînd un semn îmtr´un par): a împăra satu. verb tranzitiv împărez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului împărare

împărare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular împărare împărarea
plural împărări împărările
genitiv-dativ singular împărări împărării
plural împărări împărărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z