împănat definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeîmpănat
- Vezi aici mai multe rimeîmpănat
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuîm
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuîmp
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuat
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cunat
împănat a. provăzut cu pene: vânat împănat. OD. adjectivîmpănat
împănat a. 1. garnisit cu slănină: friptură împănată; 2. fig. plin în tot locul: ferestrele erau împănate cu femeile Curții CR. adjectivîmpănat
ÎMPĂNÁT, -Ă, împănați, -te, adj. 1. (Despre păsări) Acoperit cu pene. ♦ (Înv.; despre săgeți) Căreia i s-a fixat o pană de pasăre în capătul neascuțit pentru a putea zbura mai ușor la lansare; care este prevăzut cu o pană. ♦ (Reg.) Împodobit cu flori, plin cu flori. 2. (Despre locuri, terenuri etc.) Plin, înțesat, împânzit. 3. (Despre carne sau despre unele legume) În care s-au introdus bucăți de usturoi, de slănină etc. 4. (Rar; despre obiecte sau unelte formate din bucăți) Înțepenit, fixat cu o pană de lemn sau de metal. [Var.: (Înv.) împenát, -ă adj.] – V. împăna. adjectivîmpănat
împăna, împănez v. t. (intl.) a lovi, a străpunge, a spinteca (pe cineva) cu cuțitul. verb tranzitivîmpăna
împăná (a ~) vb., ind. prez. 3 împăneáză verb tranzitivîmpăna
împănà v. 1. a străpunge carnea cu slănină; 2. fig. a străpunge: să-l împăneze cu o săgeată în piept AL.; 3. a umplea din toate părțile; a împănat lumea cu soli. [V. pană, felie de slănină]. verb tranzitivîmpănà
ÎMPĂNÁ, împănez, vb. I. Tranz. 1. A introduce în crestăturile făcute într-o bucată de carne sau în unele legume bucățele de usturoi, de slănină etc. ♦ Fig. A umple, a înțesa, a împânzi un loc. 2. (Tehn.) A reduce jocul dintre două sau mai multe obiecte, piese etc., introducând între ele pene de lemn sau de metal. – Lat. *impinnare sau în + pană. verb tranzitivîmpăna
împănéz v. tr. (d. pană). Înfig fire de usturoĭ, de slănină orĭ de alt-ceva într´o friptură, într´o patlageană [!] ș. a.: patlagene împănate. Fig. Iron. Umplu, împuĭez: Jidaniĭ au împănat țara. A împăna fuga, a o împunge la fugă, a o lua la fugă. verb tranzitivîmpănez
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiîmpănat
| împănat | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | împănat | împănatul | împănată | împănata |
| plural | împănați | împănații | împănate | împănatele | |
| genitiv-dativ | singular | împănat | împănatului | împănate | împănatei |
| plural | împănați | împănaților | împănate | împănatelor | |