a o îmbulina expr. a se încurca, a o încurca; a avea de înfruntat un necaz. substantiv femininaoîmbulina
a o îmbulina expr. a se încurca, a o încurca; a avea de înfruntat un necaz. verbaoîmbulina
îmbulinare | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | îmbulinare | îmbulinarea |
plural | îmbulinări | îmbulinările | |
genitiv-dativ | singular | îmbulinări | îmbulinării |
plural | îmbulinări | îmbulinărilor |