îmbrăcăcĭúne f. Vechĭ. Îmbrăcămînt. substantiv femininîmbrăcăcĭune
îmbrăcăciune | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | îmbrăcăciune | îmbrăcăciunea |
plural | îmbrăcăciuni | îmbrăcăciunile | |
genitiv-dativ | singular | îmbrăcăciuni | îmbrăcăciunii |
plural | îmbrăcăciuni | îmbrăcăciunilor |