îmbrățoșare definitie

credit rapid online ifn

ÎMBRĂȚOȘÁRE s. f. v. îmbrățișare. substantiv femininîmbrățoșare

îmbrățoșà v. Mold. V. îmbrățișa. [Derivat din brățos]. verb tranzitivîmbrățoșà

credit rapid online ifn

ÎMBRĂȚOȘÁ vb. I. v. îmbrățișa. verb tranzitivîmbrățoșa

îmbrățișéz v. tr. (d. brățiș). Strîng în brațe. Fig. Cuprind cu mintea: istoria îmbrățișează toate faptele. Mă însărcinez cu, ĭau asupra mea: a îmbrățișa cauza cuĭva. Aleg: a îmbrățișa o carieră, un partid (maĭ elegant aleg). Primesc favorabil pe cineva. – În nord -oșez. verb tranzitivîmbrățișez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiîmbrățoșare

îmbrățoșare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular îmbrățoșare îmbrățoșarea
plural îmbrățoșări îmbrățoșările
genitiv-dativ singular îmbrățoșări îmbrățoșării
plural îmbrățoșări îmbrățoșărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z