îmbrîncitură definitie

îmbrîncitúră f., pl. ĭ. Brîncă (acțiunea și modu de a îmbrînci): din doŭă îmbrînciturĭ l-a dat afară. – Și -ătură. substantiv femininîmbrîncitură

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiîmbrîncitură

îmbrîncitură		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	îmbrîncitură	îmbrîncitura
nominativ-acuzativ	plural	îmbrîncituri	îmbrînciturile
genitiv-dativ	singular	îmbrîncituri	îmbrînciturii
genitiv-dativ	plural	îmbrîncituri	îmbrînciturilor

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z