îmbondorire definitie
- Vezi aici mai multe rime îmbondorire
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu îm
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu îmb
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu re
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu ire
ÎMBONDORÍRE s. f. v. îmbondori. [DMLR] substantiv femininîmbondorire
îmbondorí (= îmbodoli) vb. (ind. prez. 1 îmbondoresc) verb tranzitivîmbondori
îmbobolésc și (maĭ des) îmbodolésc (Mold. Munt.) și (maĭ rar) îmboborojésc, -zésc și boborojésc v. tr. (reflex. ca și buburuză, înfofolesc. V. și bodroanțe). Încotoșmănez. – Și îmboldoresc (Trans. Mold.). – Sov. 15, jud. Putna), îmbondoresc (Trans.), îmbondolesc (Bucov.) și îmboborojez: uniĭ înboborojațĭ de nicĭ ochiĭ nu li se maĭ văd (VR. 1911, 8, 205). verb tranzitivîmbobolesc
îmbondolésc și îmbondorésc, V. îmbobolesc. verb tranzitivîmbondolesc
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiîmbondorire
| îmbondorire | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | îmbondorire | îmbondorirea |
| plural | îmbondoriri | îmbondoririle | |
| genitiv-dativ | singular | îmbondoriri | îmbondoririi |
| plural | îmbondoriri | îmbondoririlor | |