îmbolnăví (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmbolnăvésc, imperf. 3 sg. îmbolnăveá; conj. prez. 3 să îmbolnăveáscă verb tranzitivîmbolnăvi
ÎMBOLNĂVI, îmbolnăvesc, vb. IV. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină bolnav. – În + bolnăvi. verb tranzitivîmbolnăvi
îmbolnăvésc v. tr. Fac bolnav. V. refl. Devin bolnav. – În nord boln-. verb tranzitivîmbolnăvesc
a se îmbolnăvi de deces expr. (glum.) a muri. verb tranzitivaseîmbolnăvidedeces
îmbolnăvit | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | îmbolnăvit | îmbolnăvitul | îmbolnăvită | îmbolnăvita |
plural | îmbolnăviți | îmbolnăviții | îmbolnăvite | îmbolnăvitele | |
genitiv-dativ | singular | îmbolnăvit | îmbolnăvitului | îmbolnăvite | îmbolnăvitei |
plural | îmbolnăviți | îmbolnăviților | îmbolnăvite | îmbolnăvitelor |