reduceri si promotii 2018
Definitie îmbold - ce inseamna îmbold - Dex Online

îmbold definitie

*imbóld, V. îmbold. substantiv neutru imbold

îmbóld n., pl. urĭ. Îmboldire, bold, îndemn, stimul, impuls. – Fals imbold (după impuls). substantiv neutru îmbold

imbóld s. n., pl. imbólduri substantiv neutru imbold

IMBÓLD, imbolduri, s. n. Ceea ce stimulează la o acțiune; îndemn, stimulent, impuls, bold. – Din îmboldi (derivat regresiv; modificat după impuls). substantiv neutru imbold

IMBÓLD, imbolduri, s. n. (Mai ales în legătură cu verbele « a da », « a primi ») Îndemn, stimulent, impuls. Proletariatul rus, ridicîndu-se pentru prima oară în istorie la situația de clasă stăpînitoare, a dat un imbold, prin pilda sa, proletariatului din toate țările. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 318, 1/1. El stăruiește să-și îndrepte studiile și activitatea după imboldurile sufletului său. SADOVEANU, E. 68. Nu vru să mîie nicăieri. Aripile îi dădeau un imbold neînțeles. Parcă era vrăjită. Zbura ca în vis. BASSARABESCU, V. 51. – Variantă: (nerecomandabil) îmbóld (TOMA, C. V. 119) s. n. substantiv neutru imbold

îmbóld n., pl. urĭ. Îmboldire, bold, îndemn, stimul, impuls. – Fals imbold (după impuls). temporar îmbold

IMBÓLD, imbolduri, s. n. (Mai ales în legătură cu verbele « a da », « a primi ») Îndemn, stimulent, impuls. Proletariatul rus, ridicîndu-se pentru prima oară în istorie la situația de clasă stăpînitoare, a dat un imbold, prin pilda sa, proletariatului din toate țările. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 318, 1/1. El stăruiește să-și îndrepte studiile și activitatea după imboldurile sufletului său. SADOVEANU, E. 68. Nu vru să mîie nicăieri. Aripile îi dădeau un imbold neînțeles. Parcă era vrăjită. Zbura ca în vis. BASSARABESCU, V. 51. – Variantă: (nerecomandabil) îmbóld (TOMA, C. V. 119) s. n. temporar imbold

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului îmbold

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z