îmbărbura definitie

credit rapid online ifn

îmbărburà v. a unge la sfânta Barbura pe copii (în frunte, în cei doi obraii și la buric) cu căline (numite si barbure) amestecate cu miere, ca să fie feriți de vărsat. V. Barbura. verb tranzitivîmbărburà

îmbărburéz v. tr. Vest. Ung la sfînta Varvára (numită și Bárbura [Bárbara]) copiiĭ cu zeamă de căline ș. a. pe barbă, frunte și obrajĭ ca să fie ferițĭ de vărsat, după credința poporuluĭ (4 Dec.). verb tranzitivîmbărburez

credit rapid online ifn

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiîmbărbura

îmbărbura   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)îmbărbura îmbărburare îmbărburat îmbărburând singular plural
îmbărburând îmbărburați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) îmbărburez (să)îmbărburez îmbărburam îmbărburai îmbărburasem
a II-a (tu) îmbărburezi (să)îmbărburezi îmbărburai îmbărburași îmbărburaseși
a III-a (el, ea) îmbărburea (să)îmbărburai îmbărbura îmbărbură îmbărburase
plural I (noi) îmbărburăm (să)îmbărburăm îmbărburam îmbărburarăm îmbărburaserăm
a II-a (voi) îmbărburați (să)îmbărburați îmbărburați îmbărburarăți îmbărburaserăți
a III-a (ei, ele) îmbărburea (să)îmbărbureze îmbărburau îmbărbura îmbărburaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z