îmbărbătat definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeîmbărbătat
- Vezi aici mai multe rimeîmbărbătat
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuîm
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuîmb
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuat
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cutat
ÎMBĂRBĂTÁT, -Ă, îmbărbătați, -te, adj. Căruia i s-a insuflat curaj, bărbăție; încurajat. – V. îmbărbăta. adjectivîmbărbătat
îmbărbătá (a ~) vb., ind. prez. 3 îmbărbăteáză verb tranzitivîmbărbăta
îmbărbătá v. a însufla bărbăție, a încuraja: cu dulci cuvinte o îmbărbătează BOL. verb tranzitivîmbărbăta
ÎMBĂRBĂTÁ, îmbărbătez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) insufla bărbăție, curaj; a (se) încuraja. – În + bărbat. verb tranzitivîmbărbăta
îmbărbătéz v. tr. Încurajez, fac bărbat (viteaz). verb tranzitivîmbărbătez
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiîmbărbătat
| îmbărbătat | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | îmbărbătat | îmbărbătatul | îmbărbătată | îmbărbătata |
| plural | îmbărbătați | îmbărbătații | îmbărbătate | îmbărbătatele | |
| genitiv-dativ | singular | îmbărbătat | îmbărbătatului | îmbărbătate | îmbărbătatei |
| plural | îmbărbătați | îmbărbătaților | îmbărbătate | îmbărbătatelor | |