reduceri si promotii 2018
Definitie îmbălare - ce inseamna îmbălare - Dex Online

îmbălare definitie

îmbăláre (înv., pop.) s. f., g.-d. art. îmbălắrii; pl. îmbălắri substantiv feminin îmbălare

ÎMBĂLÁRE, îmbălări, s. f. Faptul de a îmbăla.V. îmbăla. substantiv feminin îmbălare

îmbălá (a ~) (înv., pop.) vb., ind. prez. 3 îmbăleáză verb tranzitiv îmbăla

îmbălà v. 1. a umplea de bale (și fig.); 2. a muia cu scuipat: a îmbăia tortul CR.; 3. fig. a spune vorbe triviale. verb tranzitiv îmbălà

ÎMBĂLÁ, îmbăiez, vb. I. Tranz. A umple de bale; a umezi cu salivă; spec. a muia cu salivă firul de tors în timpul torsului manual. ♦ Fig. A folosi cuvinte vulgare (la adresa cuiva). – În + bale. verb tranzitiv îmbăla

îmbăléz și îmbăloréz saŭ îmbălurez v. tr. Umplu de bale, de stupit: vițelu îmbălează țîța, și pe urmă suge. Îmĭ îmbălurez gura, fac bale vorbind mult și furios. Fig. Ocărăsc, insult furios, calomniez. verb tranzitiv îmbălez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului îmbălare

îmbălare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular îmbălare îmbălarea
plural îmbălări îmbălările
genitiv-dativ singular îmbălări îmbălării
plural îmbălări îmbălărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z