ÎMBĂȚOȘÁT, -Ă, îmbățoșați, -te, adj. Care a devenit rigid, inflexibil. – V. îmbățoșa. adjectivîmbățoșat
!îmbățoșá (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 3 se îmbățoșeáză, 1 pl. ne îmbățoșắm; conj. prez. 3 să se îmbățoșéze; ger. îmbățoșấndu-se verbîmbățoșa
ÎMBĂȚOȘÁ, îmbățoșez, vb. I. Refl. (Fam.) A deveni inflexibil, rigid, aspru. – În + bățos. verbîmbățoșa
îmbățoșat | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | îmbățoșat | îmbățoșatul | îmbățoșată | îmbățoșata |
plural | îmbățoșați | îmbățoșații | îmbățoșate | îmbățoșatele | |
genitiv-dativ | singular | îmbățoșat | îmbățoșatului | îmbățoșate | îmbățoșatei |
plural | îmbățoșați | îmbățoșaților | îmbățoșate | îmbățoșatelor |