reduceri si promotii 2018
Definitie îmbârligare - ce inseamna îmbârligare - Dex Online

îmbârligare definitie

îmbîrlíg și învîrlig, a v. tr. (met. d. bg. vŭrgálĕam, rostogolesc). Țin coada drept în sus, ca caiĭ cînd fug speriațĭ, ca veverițele ș. a.: a fugi cu coada´mbîrligată. – Și bîrl- și vîrl-. Mrom. anvîrligat, înconjurat. verb tranzitiv îmbîrlig

îmbârliga, îmbârlig v. t. (intl.) 1. a denunța pe cineva atribuindu-i comiterea unor fapte. 2. a ațâța, a instiga. verb tranzitiv îmbârliga

îmbârligá (a ~) vb., ind. prez. 3 îmbârlígă verb tranzitiv îmbârliga

ÎMBÂRLIGÁ, pers. 3 îmbârligă, vb. I. Tranz. (Despre animale) A-și îndoi coada în formă de arc și a și-o îndrepta în sus; a bârliga. – În + bârliga. verb tranzitiv îmbârliga

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului îmbârligare

îmbârligare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular îmbârligare îmbârligarea
plural îmbârligări îmbârligările
genitiv-dativ singular îmbârligări îmbârligării
plural îmbârligări îmbârligărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z