țuguia definitie
- Vezi aici mai multe rimețuguia
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuțu
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuțug
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuia
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuuia
2) țugúĭ și -ĭéz, a -á v. tr. (d. țuguĭ 1). Lungesc orĭ înalț în formă de țuguĭ: Țiganu îșĭ țuguĭase buzele de poftă privind friptura; a țuguĭa o casă, un cozonac. – Și țuțúĭ, cucuĭ, cocoț. verb tranzitivțuguĭ
!țuguiá (a ~) vb., ind. prez. 3 țugúie, 1 pl. țuguiém; conj. prez. 3 să țugúie; ger. țuguínd verb tranzitivțuguia
țuguià v. a se subția în vârf. [V. țuguiu]. verb tranzitivțuguià
ȚUGUIÁ, țúgui, vb. I. Refl. A se ascuți, a se subția spre vârf; a se înălța ca un țugui. ♦ Tranz. A strânge buzele, rotunjindu-le și întinzându-le înainte. [Prez. ind. și: țuguiez] – Din țugui. verb tranzitivțuguia
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluițuguia
| țuguia | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)țuguia | țuguiere | țuguiat | țuguind | singular | plural | ||
| țuguind | țuguiați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | țuguiez | (să)țugui | țuguiam | țuguiai | țuguiasem | |
| a II-a (tu) | țugui | (să)țuguiezi | țuguiai | țuguiași | țuguiaseși | ||
| a III-a (el, ea) | țuguiază | (să)țuguiai | țuguia | țuguie | țuguiase | ||
| plural | I (noi) | țuguiem | (să)țuguiem | țuguiam | țuguiarăm | țuguiaserăm | |
| a II-a (voi) | țuguiați | (să)țuguiați | țuguiați | țuguiarăți | țuguiaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | țuguiază | (să)țuguie | țuguiau | țuguiară | țuguiaseră | ||