ștrengăríe f. (d. ștrengar). Poznă (petrecere, glumă) copilărească. Eŭf. Escapadă: a face ștrengăriĭ. substantiv femininștrengărie
ștrengăríe s. f., art. ștrengăría, g.-d. art. ștrengăríei; (fapte, atitudini) pl. ștrengăríi, art. ștrengăríile substantiv femininștrengărie
ștrengărie f. faptă de ștrengar. substantiv femininștrengărie
ȘTRENGĂRÍE, ștrengării, s. f. Faptă de ștrengar; poznă, șotie, năzbâtie. – Ștrengar + suf. -ie. substantiv femininștrengărie
ștrengărie | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | ștrengărie | ștrengăria |
plural | ștrengării | ștrengăriile | |
genitiv-dativ | singular | ștrengării | ștrengăriei |
plural | ștrengării | ștrengăriilor |