știricire definitie

credit rapid online ifn

știricí (a ~) (reg., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. știricésc, imperf. 3 sg. știriceá; conj. prez. 3 să știriceáscă verb tranzitivștirici

ȘTIRICÍ, știricesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A căuta să afle ceva (cu șiretenie), a cerceta, a se informa, a iscodi. 2. A comunica, a da de știre. – Știre + suf. -ici. verb tranzitivștirici

credit rapid online ifn

știricésc v. tr. Trans. Ban. Umblu după știrĭ, cercetez, mă informez: el a știricit tot (Agrb. Înt. 123). Comunic, daŭ o veste. verb tranzitivștiricesc

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiștiricire

știricire   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular știricire știricirea
plural știriciri știricirile
genitiv-dativ singular știriciri știricirii
plural știriciri știricirilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z