ȘPRÁIȚ s.n. Piesă de lemn sau de metal servind ca element de sprijinire a cofrajelor. [Pron. șpraiț. / < germ. Spreiss]. substantiv neutrușpraiț
ȘPRAIȚ s. n. piesă de lemn, de metal, element de sprijinire a cofrajelor. (< germ. Spreize) substantiv neutrușpraiț
șpraiț (reg.) s. n., pl. șpráițuri substantiv neutrușpraiț
ȘPRÁIȚ, șpraițuri, s. n. Grindă de lemn cu care se execută o șpraițuire; proptea. - Din germ. Spreize. substantiv neutrușpraiț
șpraiț | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | șpraiț | șpraițul |
plural | șpraițuri | șpraițurile | |
genitiv-dativ | singular | șpraiț | șpraițului |
plural | șpraițuri | șpraițurilor |