șleampăt, -ă, șleampeți, -te adj. v. șlampăt adjectivșleampăt
ȘLEÁMPĂT, -Ă, șleampeți, -te, adj. (Fam.; despre oameni, mai ales despre femei). Neglijent, dezordonat la îmbrăcăminte. [Var.: șlámpăt, -ă adj.] – Cf. germ. S c h l a m p e „femeie neîngrijită”. adjectivșleampăt
șleampăt | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | șleampăt | șleampătul | șleampătă | șleampăta |
plural | șleampeți | șleampeții | șleampete | șleampetele | |
genitiv-dativ | singular | șleampăt | șleampătului | șleampete | șleampetei |
plural | șleampeți | șleampeților | șleampete | șleampetelor |