înăclăi definitie

credit rapid online ifn

înăclăí (a ~) (-nă-clă-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înăclăiésc, imperf. 3 sg. înăclăía; conj. prez. 3 înăclăiáscă verb tranzitivînăclăi

ÎNĂCLĂÍ, înăclăiesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) murdări (cu o substanță lipicioasă). – În + năclăi. verb tranzitivînăclăi

credit rapid online ifn

năclăĭésc v. tr. (rus. nakleitĭ, d. kleĭ, cleĭ). Umplu de ceva cleĭos (cleĭ, sirop, noroĭ): prăjiturĭ năclăĭte'n sirop. V. refl. Mă umplu de cleĭ (sirop, noroĭ) ne-am năclăĭt cu căruța'n noroĭ. – Și înăcl-. verb tranzitivnăclăĭesc

înăclăĭésc, V. năclăĭesc. verb tranzitivînăclăĭesc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiînăclăi

înăclăi   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)înăclăi înăclăire înăclăit înăclăind singular plural
înăclăind înăclăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) înăclăiesc (să)înăclăiesc înăclăiam înăclăii înăclăisem
a II-a (tu) înăclăiești (să)înăclăiești înăclăiai înăclăiși înăclăiseși
a III-a (el, ea) înăclăiește (să)înăclăiai înăclăia înăclăi înăclăise
plural I (noi) înăclăim (să)înăclăim înăclăiam înăclăirăm înăclăiserăm
a II-a (voi) înăclăiți (să)înăclăiți înăclăiați înăclăirăți înăclăiserăți
a III-a (ei, ele) înăclăiesc (să)înăclăiască înăclăiau înăclăi înăclăiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z