*întrevắd, -văzút, a -vedeá v. tr. (după fr. entrevoir). Zăresc, văd confuz, văd puțin: întrevăd o casă pin [!] negură. Fig. Prevăd confuz, presimt confuz: întrevăd nenorocirile viitoare. adjectivîntrevăd
ÎNTREVĂZÚT, -Ă, întrevăzuți, -te, adj. Care de-abia se vede; întrezărit. ♦ Fig. Văzut în perspectiva timpului; prevăzut, bănuit. – V. întrevedea. adjectivîntrevăzut
*întrevắd, -văzút, a -vedeá v. tr. (după fr. entrevoir). Zăresc, văd confuz, văd puțin: întrevăd o casă pin [!] negură. Fig. Prevăd confuz, presimt confuz: întrevăd nenorocirile viitoare. verb tranzitivîntrevăd
ÎNTREVEDEÁ vb. II. tr. 1. A vedea, a zări vag; a întrezări. 2. (Fig.) A prevedea, a desluși. [P.i. întrevăd. / după it. intravedere, fr. entrevoir]. verb tranzitivîntrevedea
întrevedeá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întrevắd, 2 sg. întrevézi, 1 pl. întrevedém, 2 pl. întrevedéți; conj. prez. 3 să întrevádă; ger. întrevăzấnd; part. întrevăzút verb tranzitivîntrevedea
întrevedeà v. 1. a vedea imperfect sau în treacăt; 2. a prevedea confuz; 3. a vedea un moment. verb tranzitivîntrevedeà
ÎNTREVEDEÁ, întrevắd, vb. II. Tranz. A întrezări. ♦ Fig. A vedea în perspectiva timpului, a prevedea, a bănui. – Între1- + vedea (după fr. entrevoir). verb tranzitivîntrevedea
întrevăzut | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | întrevăzut | întrevăzutul | întrevăzută | întrevăzuta |
plural | întrevăzuți | întrevăzuții | întrevăzute | întrevăzutele | |
genitiv-dativ | singular | întrevăzut | întrevăzutului | întrevăzute | întrevăzutei |
plural | întrevăzuți | întrevăzuților | întrevăzute | întrevăzutelor |