întorcătúră f., pl. ĭ. Trans. Cale primară, prima vizită a însurățeilor la părințĭ orĭ a părinților la însurățeĭ. Vechĭ. Revoltă. substantiv femininîntorcătură
întorcătură f. Buc. întâia vizită a noilor căsătoriți la socrii mirelui. substantiv femininîntorcătură
întorcătură | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | întorcătură | întorcătura |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | întorcături | întorcăturii |
plural | — | — |