înstruța definitie
- Vezi aici mai multe rimeînstruța
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuîn
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuîns
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuța
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuuța
ÎNSTRUȚÁ, înstruțez, vb. I. Tranz. (Reg.) A împodobi (cu flori). – Din în- + struț „buchet de flori”. verb tranzitivînstruța
înstruțá, vb. refl. – A se împodobi (cu struț de flori); a se înfrumuseța: „Dă-i mândrului să se-nstruțe, / Să se-nstruțe cu floarea” (Calendar 1980: 77). – În- + struț „buchet, floare” (< germ. Strauβ) + -a. verb tranzitivînstruța
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiînstruța
| înstruța | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)înstruța | înstruțare | înstruțat | înstruțând | singular | plural | ||
| înstruțând | înstruțați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | înstruțez | (să)înstruțez | înstruțam | înstruțai | înstruțasem | |
| a II-a (tu) | înstruțezi | (să)înstruțezi | înstruțai | înstruțași | înstruțaseși | ||
| a III-a (el, ea) | înstruțează | (să)înstruțai | înstruța | înstruță | înstruțase | ||
| plural | I (noi) | înstruțăm | (să)înstruțăm | înstruțam | înstruțarăm | înstruțaserăm | |
| a II-a (voi) | înstruțați | (să)înstruțați | înstruțați | înstruțarăți | înstruțaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | înstruțează | (să)înstruțeze | înstruțau | înstruțară | înstruțaseră | ||