îngrijire definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeîngrijire
- Vezi aici mai multe rimeîngrijire
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuîn
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuîng
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cure
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuire
îngrijíre f. Acțiunea de a te îngriji. Precauțiune, grijă: a umbla cu îngrijire. Solicitudine. Anxietate, îngrijorare. substantiv femininîngrijire
îngrijíre s. f., g.-d. art. îngrijírii; pl. îngrijíri substantiv femininîngrijire
îngrijire f. 1. acțiunea de a (se) îngriji; 2. precauțiune: trebue luat lucrul cu îngrijire; 3. solicitudine: Doamna în prevăzătoarea-i îngrijire OD. substantiv femininîngrijire
ÎNGRIJÍRE, îngrijiri, s. f. Acțiunea de a (se) îngriji și rezultatul ei. I. 1. Grijă purtată unei ființe, unui lucru; solicitudine. ◊ Personal de îngrijire = personal care se ocupă de curățenia dintr-o instituție. ◊ Expr. A da primele îngrijiri = a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav etc. 2. Băgare de seamă, atenție. II. (Înv.) Îngrijorare, teamă. – V. îngriji. substantiv femininîngrijire
a servi la îngrijire expr. (intl.) 1. a lovi pe cineva la cap. 2. a-i fura cuiva portofelul. substantiv femininaservilaîngrijire
îngrijì v. 1. a avea, a purta grijă: a îngriji de copii; 2. a fi neliniștit, a se teme: nu se îngrijește de nimic. verb tranzitivîngrijì
îngrijí (a ~) (a avea grijă) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îngrijésc, imperf. 3 sg. îngrijeá; conj. prez. 3 să îngrijeáscă; ger. îngrijínd verb tranzitivîngriji
ÎNGRIJÍ, îngrijesc, vb. IV. I. 1. Tranz., intranz. și refl. A avea grijă de cineva sau de ceva, a purta de grijă cuiva. ♦ Tranz. A păstra ceva în bună stare. ♦ Tranz. A avea grijă de sănătatea cuiva. ♦ Refl. A-și căuta de sănătate; a urma un tratament medical. 2. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”) A-și procura ceva (din vreme), a face pregătirile necesare. II. Refl. și tranz. (Înv.) A (se) îngrijora, a(-și) face griji. – În + grijă. verb tranzitivîngriji
îngrijésc v. tr. (d. grijă). Am grijă (solicitudine) de, port grijă de: a îngriji casa, copiiĭ, bolnaviĭ. V. intr. Am grijă (solicitudine) de, văd de: a îngriji de casă, de copiĭ, de bolnavĭ. V. refl. Îmĭ daŭ atențiune, am solicitudine de mine. Îs neliniștit, îs alarmat, îngrijat: mă îngrijesc de soarta luĭ. (Fals: soarta luĭ mă îngrijește). verb tranzitivîngrijesc
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiîngrijire
| îngrijire | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | îngrijire | îngrijirea |
| plural | îngrijiri | îngrijirile | |
| genitiv-dativ | singular | îngrijiri | îngrijirii |
| plural | îngrijiri | îngrijirilor | |