înfrățit definitie

credit rapid online ifn

ÎNFRĂȚÍT, -Ă, înfrățiți, -te, adj. 1. Legat de altul prin relații frățești. 2. (Despre plante) Care a dat lăstari din tulpina principală. – V. înfrăți. adjectivînfrățit

înfrățí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înfrățésc, imperf. 3 sg. înfrățeá; conj. prez. 3 să înfrățeáscă verb tranzitivînfrăți

credit rapid online ifn

înfrățì v. a (se) lega ca frați. verb tranzitivînfrățì

ÎNFRĂȚÍ, înfrățesc, vb. IV. 1. Refl. recipr. și tranz. A (se) lega printr-o dragoste frățească, a (se) împrieteni. 2. Intranz. (Despre plante) A da naștere la lăstari, a fi în faza de înfrățire (2). – În + frate. verb tranzitivînfrăți

înfrățésc v. tr. (d. frate). Împrietenesc mult, unesc ca cum ar fi frațĭ: creștinizmu [!] înfrățește popoarele. verb tranzitivînfrățesc

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiînfrățit

înfrățit   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular înfrățit înfrățitul înfrăți înfrățita
plural înfrățiți înfrățiții înfrățite înfrățitele
genitiv-dativ singular înfrățit înfrățitului înfrățite înfrățitei
plural înfrățiți înfrățiților înfrățite înfrățitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z